Rămurici, pui de arici,
Are părul tremurici;
De duşmani el se fereşte,
Ochii-n patru, ţepe brici.
Un smoc de mărăciniş
A trecut prin luminiş,
S-a strecurat pe furiş
Într-o tufă de urzici,
Dincolo de gardul gri,
Protejat de bălării,
Pitulat printre aracii
Cu fasole verde grasă;
Vulpea însă l-a aflat
Şi l-a privit pofticioasă.
Jupâneasa nu găsise
Marfă proaspătă prin piaţă.
Căutase în zadar
Pui de gâscă sau de raţă,
Iar acum încă spera
La o masă copioasă;
Dar ariciul s-a chircit
Şi la vale a pornit;
Pe câmp s-a rostogolit
Ca să scape de bandit;
S-a oprit în zmeuriş:
Perie de scărpiniş,
Minge aspră şi ţepoasă
Pentru o cumătră hoaţă.
Vulpea fotbal nu ştia
Şi în labă îi intra
O ţepuşă veninoasă…
Cel puţin, aşa credea,
Căci s-a lăsat păgubaşă.
© Mihaela Chitac 2013
